x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

0
Autor: Ion Alexandru 17 Feb 2020 - 07:58
Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Vezi galeria foto


Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea Concurenței, în așa fel încât membrii Plenului Consiliului Concurenţei să rămână în funcții pe viață. Practic, dacă până acum mandatele erau de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată, după intrarea în vigoarea a OUG 6/2020, această reînnoire este posibilă “fără număr”. Interesant este faptul că acești membri ai Plenului sunt numiţi de către un organism format din reprezentanţi ai entităților vizate de controalele Consiliului Concurenței. Iar asta nu este tot. La finalul anului trecut, Curtea de Conturi a finalizat raportul privind un control efectuat, în cursul anului 2018, la Consiliul Concurenței, descoperind că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a acordat unui număr de 186 de salariați prime de merit de peste 2.020.000 de lei, într-o singură lună. Iar, conform aceleiași anchete a Curții de Conturi, o parte din angajați, unii personal contractual, figurează fictiv pe statele de plată, fiind ocupate prin detașare sau nu se prezintă la locul de muncă. Astfel de informații au fost prezentate inclusiv comisiilor de specialitate ale Parlamentului României.

 

Conform unui raport-sinteză al Curții de Conturi, publicat în luna decembrie a anului 2019, privind verificările efectuate, în cursul anului 2018, la Consiliul Concurenței, la categoria cheltuielilor de personal, s-au descoperit mai multe situații care sfidează, efectiv, legea, dar, în același timp, și o decizie a instanței de judecată. Astfel, verificările efectuate la Consiliul Concurenței au descoperit că posturile vacante de personal contractual sau pentru funcționarii publici “au fost ocupate prin detașare, fără ca, anterior, acestea să fi fost scoase la concurs”. Curtea de Conturi vorbește despre 30 de astfel de cazuri.

Mai mult, s-a descoperit faptul că “s-au acordat unele drepturi de natură salarială personalului contractual detașat, care excedează prevederilor legale”. Raportul arată că, în luna decembrie a anului 2018, la Consiliul Concurenței au fost acordate indemnizații de performanță către 186 de angajați ai Consiliului Concurenței, în valoare de… 2.020.000 de lei noi (în raport se folosește sintagma 2.020 mii lei), “în condițiile în care s-a refuzat acordarea vizei de control financiar preventiv, iar avizul din partea Direcției Juridic-Contencios a fost unul negativ”.

10.860,2 lei pentru fiecare dintre cele 186 de persoane angajate la Consiliul Concurenței în anul 2018 rezultă, din acest document, că au fost plătiți de instituție, ceea ce înseamnă că fiecare dintre cei care au încasat aceste “indemnizații de performanță” a ridicat, pe lângă salariu, peste 2.413 de euro. Curtea de Conturi face precizarea, în raportul-sinteză citat, că acordarea, în anul 2017, a unor asemenea indemnizații de performanță a fost considerată de Curte ca fiind o plată fără temei legal, fiind emisă, în acest sens, și Decizia nr. 8 din 20 decembrie 2018, “În baza formulării unei acțiuni în instanță, de către Consiliul Concurenței, împotriva Deciziei nr. 8/20.12.2018, prin care s-a depus contestația formulată la decizie, Curtea de Apel București – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins acțiunea depusă, prin Hotărârea nr. 268/2019. Rezultă, astfel, că instanța de judecată a admis argumentele Curții de Conturi, potrivit cărora indemnizațiile de performanță au fost nelegat acordate”.

Practică desființată de instanță repetată anual

La data de 13 iunie 2019, Curtea de Apel București a respins cererea formulată de Consiliul Concurenței de suspendare a executării Deciziei nr. 8/20.10.2018 emisă de Directorul Direcţiei 1 din cadrul Departamentului VIII al Curţii de Conturi şi a Încheierii nr. 2/20.02.2019 emise de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, ca neîntemeiată. Prin aceeași decizie, Curtea de Apel a respins și cererea de anulare a Deciziei nr. 8/20.10.2018 emisă de Directorul Direcţiei 1 din cadrul Departamentului VIII al Curţii de Conturi şi a Încheierii nr. 2/20.02.2019 emise de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, ca neîntemeiată. Ambele subiecte ale acțiunii respinse puteau fi atacate cu recurs de către Consiliul Concurenței, ceea ce s-a și întâmplat. La datele de 3, 5 și 15 februarie 2020, Consiliul Concurenței a notificat grefa Curții de Apel București că formulează recurs. Ca urmare, în data de 12 februarie 2020, dosarul a fost întregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza aflându-se, și în acest moment, în procedură de filtru.

Listă cu cei care nu vin la serviciu

Raportul Curții de Conturi care a vizat Consiliul Concurenței mai conține informații din care rezultă că, în instituția condusă de Bogdan Chirițoiu, a existat sau există practica așa-numitelor “angajări ficitive”. Concret, documentul arată, în sinteză, că, din verificarea aspectelor semnalate prin petiții depuse la sediul Curții de Conturi, referitoare la existența unor potențiali angajați fictivi în instituție, “au rezultat unele neconcordanțe între pontajul electronic și foaia colectivă de prezență, documente de evidență a timpului efectiv lucrat, pe baza cărora se stabilesc și se acordă drepturile salariale cuvenite angajaților”.

În consecință, arată raportul-sinteză, “s-au achitat unele drepturi salariale, în condițiile în care nu au fost respectate prevederile și procedurile legale privind evidența timpului efectiv lucrat”.

În primăvara anului trecut, a existat o anchetă a Comisiei Economice a Senatului, unde au fost verificate mai multe aspecte legate de Consiliul Concurenței, în special față de atitudinea acestei instituții legate de ceea ce specialiștii din piață numeau manipularea indicelui ROBOR. Cu prilejul acestor anchete parlamentare, senatorii au intrat atunci în posesia unor informări interne din Consiliul Concurenței care făceau referire exect la aspectele semnalate de Curtea de Conturi în cadrul raportului-sinteză pentru anul 2018 la Consiliul Concurenței. Atunci, se semnala faptul că 22 de persoane erau angajate la Consiliul Concurenței, însă, concret, acelea nu veneau la serviciu. “Jurnalul” a intrat în posesia acestei informări care structurează, în linii mari, două categorii de persoane aflate în această situație, dintre care o categorie aferentă primilor cinci ani de mandate ai conducerii instituției, precum și o altă categorie de persoane regăsită la momentul la care această informare era adusă la cunoștința Senatului.

Potrivit acestei informări, pe lista cu pricina se regăsea, spre exemplu, o anume Carmen Mirela Vlaicu, angajată pentru o lungă perioadă la Consiliul Concurenței, pe funcția de consilier, al cărei soț, Dan Vlaicu, a lucrat la Autoritatea Electorală Permanentă. În perioada în care era salarizată de către Consiliul Concurenței, se arată în această informare, Carmen Mirela Vlaicu s-a aflat în concedii pre și postnatale aferente nașterii celor doi copii ai familiei. Ea a venit să lucreze la Consiliul Concurenței prin detașare de la o societate comercială la care avea încheiat contractul de muncă, pe un salariu de 400 de lei. La Consiliul Concurenţei, Carmen Mirela Vlaicu a fost încadrată la salarizarea oferită de această instituție de stat pentru postul deținut la Cancelaria președintelui Consiliului, iar conform raportului de informare, în perioada în care a funcționat pe acest post nu ar fi venit aproape deloc la serviciu. Ulterior, în locul Mirelei Vlaicu a fost încadrat soțul acesteia, Dan Vlaicu, acesta din urmă fiind salarizat pe un post la Direcția Administrare. Dan Vlaicu figurează pe lista persoanelor care nu se prezintă la serviciu, pusă la dispoziția Parlamentului.

 

Un fost PDL-ist șef în Teleorman, angajat de liberalul Chirițoiu

Pe lista prezentată mai figurează numele Corneliei Palos, al lui Axinte Dacian Tolea – încadrat la Cabinetul președintelui , după ce, anterior, a ocupat o funcție de director în cadrul Ministerul Tineretului, Bianka Erna Szenczi, care figura ca și consilier al președintelui Consiliului Concurenței, dar şi consilier parlamentar, precum și vicepreședinte al ANRMAP, conform unei declarații de avere din anul 2012.

Pentru cei care activează sau au activat anul trecut și anul acesta, lista pusă la dispoziția Parlamentului cu privire la angajații Consililului Concurenței care nu s-ar prezenta la serviciu mai figurează numele a două persoane încadrate la Serviciul de Relații Instituționale și Comunicare. Este vorba despre George Claudiu Anglitoiu, care, în perioada 2017-2018, conform declarației de avere depuse, încasa un venit anual din această calitate de 110.000 de lei, dar și celebrul Răzvan Orășanu, fost conducător al AVAS. Lista mai cuprinde numele Iuliei Bianca Bogos, încadrată la Cabinetul președintelui, dar care lucrează, în mod concret, la Serviciul de Comunicare, dar și Marian Zlotea. Acesta a fost încadrat, până în decembrie 2018, la Direcția Externă și Comunicare. Nota de informare face referire la o serie de aspecte cu caracter mai puțin moral, însă nu vom face, aici, discuție despre aceste chestiuni. Ceea ce este, însă, demn de semnalat este faptul că Marian Zlotea deținea, în anul 2012, funcția de președinte al PDL Teleorman și de secretar executiv al Biroului Permanent Național al PDL. El a candidat, atunci, la un post de parlamentar și a lucrat ca și consilier la Parlamentul European. Soția sa, Andreea, era încadrată consilier la Ministerul Economiei din acea perioadă.

 

Ordonanță cu dedicație, la debutul lui 2020

La începutul lunii ianuarie a anului curent, Guvernul Orban emitea o Ordonanță de Urgenţă prin care a modificat Legea Concurenței, cu toate că, în Parlament, pe procedură, se afla în dezbatere un proiect de lege care privea modificarea și actualizarea aceluiași act normativ. Curtea Constituțională a stabilit, deja, că este neconstituțional ca Guvernul să modifice sau să adopte, cu ocolirea Parlamentului, proiecte de acte normative aflate deja în dezbaterea Legislativului. Proiectul de OUG, inițiat în Guvern, prevedea, în expunerea de motive, trimiteri referitoare în mod direct la Consiliul Concurenței.

Mai exact, la punctul 24, paragraful 6, expunerea menționează că membrii Consiliului sunt propuși de un Consiliu Consultativ din care fac reprezentanții entităților vizate de verificările Consiliului Concurenței, iar dacă până acum prelungirea mandatelor acestora era limitată, în urma acțiunii liberalilor se deschide, practic, larg ușa numirilor pe viață la Consiliul Concurenței. Iată ce se afirmă în Expunerea de motive care a justificat urgența modificării Legii Concurenței prin intermediul OUG 6/2020: “Totodată, prin prezentul act, se propune modificarea și completarea Legii Concurenței, în sensul întăririi capacității organizaționale și administrative a autorității de concurență, prin eliminarea interdicției reînnoirii doar o singură dată a mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței”. În documentul în cauză, care a devenit lege, se mai arată că “măsura propusă are ca obiectiv posibilitatea fructificării experienței profesionale și de specialitate acumulată în timp în exercitarea mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței, cu posibilitatea menținerii și reflectării ei la nivel decizional, în interes public, și evitarea migrării pesonanului cu înaltă pregătire, în care statul a investit timp și resurse financiare considerabile, către sectorul privat, ulterior încetării mandatului”. În opinia celor care au gândit această OUG, “limitarea numărului de mandate ale membrilor Plenului Consiliului Concurenței are un efect negativ asupra capacității organizaționale a autorității de concurență, limitare care nu se justifică, în contextul în care procedura numirii membrilor Plenului Consiliului Concurenței asigură garanția numirii de noi membri”.

Ca atare, pe data de 3 februarie, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată OUG 6/2020, pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2004 privind procedurile naționale în domeniul aparatului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii Concurenței nr. 21/1996, unde Guvernul Orban adoptă că “numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței se fac pentru un mandat de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului (nu o singură dată, ca până acum, ci fără limită - n.red.). Membrii Plenului îndeplinesc atribuții conform regulamentelor aprobate de către Plen sau conform delegării președintelui”.

 

Mandatul lui Chirițoiu, trecut prin foc de Curtea de Conturi. Cele 2 milioane de lei plătite în decembrie 2018 nu aveau avizul Direcţiei Juridice, iar Curtea de Apel București a declarat nelegală o astfel de plată

 

Membrii Plenului Consiliului Concurenței își pot reînnoi mandatele de ori de câte ori vor, prin grija Guvernului Orban, care, în luna ianuarie, a modificat Legea Concurenței prin Ordonanță de Urgență, cu toate că un proiect de lege care viza aceeași legislație se află în dezbatere parlamentară

 

ERATA

 

Dintr-o eroare de redactare, în varianta inițială s-a făcut referire la suma de 20.200.000 de lei, pe care, în luna decembrie a anului 2018, Consiliul Concurenței a plătit-o, drept indemnizații de merit pentru 186 de salariați. Suma corectă, rezultată din documentul Curții de Conturi este de 2.020.000 lei.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale

Artrozele sunt cele mai frecvente suferinţe reumatismale
Bolile reumatismale sunt fie de uzură, cum sunt artrozele, fie inflamatorii. În artroze, se roade cartilajul, compoziţia lichidului sinovial de ungere în articulaţii se strică. Afecțiunile reumatismale...

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”

MAGDALENA POPA-BULUC, în dialog cu actorul EMIL BOROGHINĂ, director-fondator al Festivalului Internaţional Shakespeare: „Iubirea de Shakespeare şi Teatrul Poesis”
Galerie Foto Recent am celebrat ziua nașterii, dar și a morții celui mai mare dramaturg al tuturor timpurilor, William Shakespeare. Televiziunea Română a programat recitalul dumneavoastră „Recitindu-l pe Shakespeare…...

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători

Gata de drum? 19 ore cu masca pe față. Starea de alertă impune restricții draconice pentru transportul de călători
Galerie Foto Intenționați să călătoriți, în următoarea perioadă, cu trenul, cu avionul, cu taxiul, la bordul navelor sau al mijloacelor de transport de pasageri? Vă veți gândi de două ori înainte de a o face,...

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție

HG-ul prin care a fost declarată starea de alertă și anexele cu restricții, atacate în justiție
Galerie Foto Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea cere Curții de Apel București suspendarea executării Hotărârii Guvernului României nr. 394, din 19 mai 2020, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național,...

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență

Denunțătorul Sorinei Pintea, recompensat de Guvernul Orban cu peste 3,5 milioane de euro, în stare de urgență
Galerie Foto Compania de furnizare a produselor farmaceutice și a echipamentelor medicale controlată de omul de afaceri Octavian Niculescu, denunțătorul principal din dosarul DNA în care este judecată Sorina Pintea, a primit,...

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”

Ex-ofițerul SRI Daniel Dragomir, despre procurorii DIICOT: “Niște mafioți, golani și infractori”
Galerie Foto Colonelul Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, îi acuză pe procurorii DIICOT care instrumentează dosarul “Black Cube” că au săvârșit infracțiunea de rupere a sigiliilor de pe o probă de la dosar. Acesta...

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban

Avertismentul OMS „Vine pandemia”, ignorat o lună de Ludovic Orban
Ignoranță, neglijență sau decizie deliberată de a ascunde un mare pericol care amenința și România? Acestea sunt variantele în care poate fi înscrisă trecerea sub tăcere de către Guvernul României a unui...

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”

„Cine are coronavirus în nas, îl are şi în ochi”
Coronavirusul surprinde mereu lumea cu aspecte nebănuite privind cruzimea lui, căci colţii cu care muşcă din sănătatea oamenilor sunt numeroşi. Cercetările au arătat că la 4% din cazurile de coronavirus...

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență

Furnizorul tabletelor pentru prezidențialele din 2019, contractat de Casa de Pensii cu o zi înaintea prelungirii stării de urgență
Compania care a furnizat, în toamna anului trecut, Serviciului de Telecomunicații Speciale, celebrele tablete folosite pentru scanarea cărților de identitate la alegerile prezidențiale, a fost contractată, cu o zi...

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”

Criza, văzută de George Soros: “Este un eveniment fără precedent care nu a mai avut loc niciodată în această combinație. Și într-adevăr pune în pericol supraviețuirea civilizației noastre”
În contextul pandemiei, George Soros a răspuns întrebărilor lui Gregor Peter Schmitz, redactor-șef Augsburger Allgemeine.   GREGOR PETER SCHMITZ: Ați trecut în viață prin multe crize. Se compară...
Serviciul de email marketing furnizat de