Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plenul Camerei Deputaților, for decizional, a votat, ieri, abrogarea pensiilor speciale pentru mai multe categorii profesionale, inclusiv ale judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar din justiție și ale magistraților Curții Constituționale. Proiectul, inițiat de PNL, care a înglobat și prevederi ale unui proiect al USR, a constituit, în ultima jumătate de an, un subiect de campanie electorală și de atacuri din partea celor două partide la adresa fostei guvernări social-democrate. Deși „grosul” pensiilor numite speciale plătite de stat este îndreptat către personalul militar al MApN, MAI, SRI, SIE, STS și SPP, acestea nu au dispărut, fiind exceptate. Eliminarea pensiilor magistraților a mai fost încercată, pe vremea guvernării Boc, însă a fost declarată neconstituțională, motiv pentru care este mai mult decât evident că legea, în forma adoptată, ieri, de Camera Deputaților, va pica din nou la CCR.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat ieri, cu 247 de voturi „pentru” și 21 de abțineri, proiectul de lege de eliminare a pensiilor speciale pentru mai multe categorii de bugetari. Legea mai trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, ca să înceapă să producă efecte. Numai că realitatea statistică arată că 96 la sută din pensiile speciale nu dispar nici dacă legea ar intra în vigoare în forma adoptată de Parlament, ceea ce demonstrează că acest demers este unul de imagine. Astfel, proiectul adoptat ieri îi lasă fără pensii speciale pe parlamentari (care, conform reglementării actuale, încasau indemnizație pentru limită vârstă), pe judecători și procurori (care încasau pensii de serviciu egale cu 80 la sută din ultimul salariu), pe foștii președinți ai României, pe primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene (care încasau, de asemenea, indemnizație pentru limită de vârstă), pe judecători Curții Constituținale (care încasau, asemenea magistraților, pensie de serviciu).
Pe lângă aceste categorii, vor rămâne fără pensie specială sau ocupațională membrii Curții de Conturi, Avocatul Poporului, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului Diplomatic și Consular, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă aceste instanțe, precum și personalul care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice din Ministerul Justiției, dar și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă. Toate aceste categorii ocupaționale vor încasa pensie calculată pe principiul contributivității.
Însă cel mai important detaliu al acestei noi reglementări se referă la „beneficiarii” eliminării acestor pensii speciale. Legea se aplică doar pentru viitor, ceea ce înseamnă că persoanele care încasează deja aceste indemnizații rămân cu ele în continuare. Astfel, fostul procuror general Augustin Lazăr, fosta șefă a ÎCCJ Livia Stanciu, fostul președinte al României Traian Băsescu, dar și alte persoane aflate în situația lor nu vor fi afectați de această modificare legislativă.
8 din 9 miliarde de lei anual rămân în continuare în plată
Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, radiografiază motivele pentru care Parlamentul a votat această lege, în maniera prezentată mai sus. Potrivit magistratului, „discursul politic pe tema pensiilor de serviciu este unul demagogic și manipulator. Discuțiile din spațiul public vizând eliminarea pensiilor de serviciu se poartă asemenea celor ce au vizat abrogarea recursului compensatoriu. Și într-un caz, și în altul, populismul a omorât orice șansa la o dezbatere rațională, care să permită găsirea unor soluții practice reale la problemele ridicate în societate”. Astfel, spune aceasta, „abrogarea pensiilor de serviciu pentru unele categorii profesionale va da cetățenilor un fals sentiment de echitate și bunăstare, aceștia fiind din nou manipulați. Cartea demagogiei și manipulării cetățenilor, prin prezentarea unor soluții false, nu a adus niciodată bunăstare și siguranță, ci a creat doar noi probleme”. Dana Gîrbovan arată, la rândul ei, că legea „exclude de la eliminare pensiile militare, adică pensiile de care beneficiează cei care au fost încadrați în MApN, MAI și SRI. Din cele aproximativ 9 miliarde de lei alocate în 2018 pentru pensiile «speciale», 8 miliarde de lei au fost alocate pensiilor militare. Din datele publicate de presă, rezultă că de pensie militară beneficiază 83.076 de persoane din MAI, circa 75.000 din MApN, circa 9.400 din SRI. În ceea ce privește pensiile din justiție, în iunie 2019 erau 3.800 pensionari judecători și procurori și 1.789 personal auxiliar. Raportat la totalul persoanelor care primesc pensie de serviciu, magistrații și personalul auxiliar nu trec de 3%. Prin urmare, invocarea echității și a egalității, în condițiile în care majoritatea beneficiarilor acestui tip de pensii sunt excluși de la eliminare, este ipocrizie pură”.
Judecător Dana Gîrbovan: Pesiile aberante nu reprezintă regula. Politicul folosește populist aceste derapaje
Judecătorul Dana Gîrbovan subliniază că eliminarea pensiilor magistraților contravine atât standardelor internaționale privind statutul judecătorilor, cât și jurisprudenței consolidate a Curții Constituționale. „Este un fapt bine cunoscut la nivel decizional, însă ignorat cu bună știință”, arată magistratul, care face referire la Decizia CCR nr. 830/2010. În documentul invocate, CCR indică și soluțiile pentru corectarea unor derapaje, respectiv acele pensii aberante, de 40.000 sau 70.000 lei. „De 10 ani însă, nu au fost luate niciun fel de măsuri care să corecteze sau prevină astfel de excese. Dimpotrivă, respectivele derapaje sunt extrem de folositoare în discursul populist, fiind folosite în mod frecvent ca exemplu negativ, transmițându-se populației informația eronată că aceste pensii aberante ar fi de fapt regula”, mai adaugă Gîrbovan.
Președintele UNJR precizează că, în ipoteza în care acest proiect va trece, chiar și în parte, de Curtea Constituțională, acesta va naște noi probleme, mai grave decât cele invocate de politicieni ca motive pentru abrogarea pensiilor de serviciu. „Soluția tăierii pur și simplu a pensiilor de serviciu nu este una nouă. În 2010 au fost eliminate toate pensiile așa-numite «special», fapt ce a creat enorme probleme, inclusiv în practica administrativă și judiciară. Instanțele au fost asaltate de zeci de mii de litigii ale unor pensionari care și-au văzut diminuate veniturile cu până la 80%, chiar 90%, în condițiile în care aceștia își făcuseră planuri, aveau credite, pe care și le-au luat bazându-se pe un drept dat de statul român. Grefierii și aviatorii au fost atunci categoriile cele mai afectate”. Dana Gîrbovan citează un raport al Avocatului Poporului din anul 2013, în care se stipulează faptul că „măsura de eliminare a pensiilor speciale (ale magistraților, parlamentarilor, militarilor) a fost luaă de Guvernul Boc în anul în 2010, prin noua Lege a pensiilor, când s-a decis să existe un sistem unitar de pensii. Motivarea a fost că această măsură va scădea fondul de pensii. De fapt, efectul produs a fost cel invers, astfel că pensia medie a crescut cu aproximativ 30%, ceea ce a însemnat că fondul de pensii s-a suplimentat cu un miliard de lei”. se arăta într-un raport al Avocatului Poporului din 2013. Judecătoarea conchide, atrăgând atenția că „acum suntem din nou în situația de atunci, fără ca cei de la putere să fi învățat ceva din experiența trecutului”.
Parlamentarii, imuni la semnalele trase de CSM și de grefieri
Cu puțin timp înainte ca Plenul Camerei Deputaților să supună la vot abrogarea pensiilor speciale, Consiliul Superior al Magistraturii lansa, oficial, un apel ca politicienii să nu adopte această lege. „CSM a luat act și susține necondiționat poziția exprimată de magistrați în adunările generale convocate în data de 21.01.2020, în sensul în care abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților afectează independența și statutul acestora. Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra riscurilor pe care un astfel de demers le poate produce asupra actului de justiție. Pe această cale, Consiliul Superior al Magistraturii reiterează solicitarea adresată Parlamentului României în sensul renunțării la astfel de inițiative legislative și își exprimă disponibilitatea unui dialog onest, pornind de la premisa necesității de a consolida statutul de independență a magistraților judecători și procurori”, se arată într-un comunicat al CSM.
La rândul său, președintele Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare, Cătălin Trăistaru, a declarat că activitatea grefierilor şi a personalului auxiliar din justiţie se va întrerupe. Anunțul a fost făcut după ce Trăistaru a avut o întrevedere cu premierul Ludovic Orban. „Vom convoca adunările generale ale organizaţiilor sindicale, vom prezenta rezultatele acestei întâlniri şi vom decide ce alte forme de protest vom întreprinde, pentru că noi suntem hotărâţi să declanşăm şi forme ulterioare de protest chiar în paralel cu discuţiile referitoare la salarizare, până la rezolvarea inechităţilor de natură salarială. (…) În instanţe se va ajunge la întreruperea activităţii. Înseamnă că nu se va mai întreprinde niciun act de procedură şi niciun fel de activitate specifică funcţiei, asta înseamnă că registraturile vor fi închise, arhivele vor fi închise, iar procesele de judecată nu se vor desfăşura decât pentru cauzele urgente”, a adăugat Cătălin Trăistaru.
Parlamentul a eliminat o zecime din pensiile speciale. Ofițerii de informații și militarii, exceptați de la aceste tăieri. Tot neafectate rămân pensiile speciale aflate în plată. Printre cei care le încasează se află și bugetarul de lux Augustin Lazăr
Curtea Constituțională a „trântit” o lege similară inițiată de Guvernul Boc și, practic, s-a reiterat un episod din anul 2010. Magistrații consideră că subiectul acestor indemnizații este folosit demagogic în lupta politică dintre partide
