Solniţa trebuie să dispară de pe masa hipertensivului

Bolile cardiovasculare se află, din păcate, pe primul loc al patologiei în ţara noastră, hipertensiunea arterială fiind mult răspândită şi periculoasă, deoarece provoacă accidente vasculare cerebrale. Interviu cu profesor doctor Daniela Bartoş, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, fost ministru al Sănătăţii

Florin Condurăţeanu: - Doamnă profesor doctor Daniela Bartoş, aţi consultat un bolnav de hipertensiune vechi, speriat că tensiunea lui, după multă vreme, a luat-o razna. Ce i-aţi descoperit?

Prof dr. Daniela Bartoş: - A recunoscut singur că a mâncat cam multă brânză în ultimul timp, o gafă, căci ea era sărată şi suferindul de hipertensiune trebuie să se ferească de sare. Sarea atrage apa, o reţine în organism şi lichidele prea multe din corp măresc tensiunea arterială. În tratamentul hipertensiunii se află în medicaţia zilnică diuretice pentru a elimina excesul de lichid. Pentru hipertensiv este suficientă sarea conţinută în legume, fructe, lapte, solniţa trebuie să dispară de pe masa lui. Pe lângă tratamentul zilnic cu medicamentele prescrise de medic, bolnavul de hipertensiune trebuie să fie atent şi la regimul lui de viaţă, la dietă, la practicarea mişcării.

F. C.: - Unii pacienţi, îngrijoraţi că li s-a descoperit o tensiune cu 1-2 puncte peste plafonul admis pentru tensiune, vin la medic şi unii pleacă fără o reţetă cu medicamente, sunt chemaţi la control după 1-2 luni, sunt contrariaţi...

Prof. dr. D. Bartoș: - Fiind vorba de o valoare mică ce depăşeşte plafonul admis al tensiunii se încearcă pentru început cu readucerea ei în limitele normale doar prin schimbarea regimului de viaţă. O dietă echilibrată, fără multe grăsimi, cu un colesterol cât mai apropiat de normal, cu indicaţia de a face mişcare. Dacă după o lună tensiunea nu a revenit la normal se trece şi la prescrierea de medicamente. El trebuie şi să slăbească.

F. C.: - O altă nelămurire a unor hipertensivi este că la început li se mai schimbă reţeta, unele medicamente sunt înlocuite cu altele. De ce?

Prof. dr. D. Bartoș: - Au apărut multe medicamente hipotensive, medicul alcătuieşte reţeta combinând aceste formule de hipotensoare, se observă cum răspunde organismul pacientului la aceste combinaţii de tipuri de medicamente pentru scăderea tensiunii, uneori se împerechează altfel după un timp, până se ajunge la formula de medicaţie potrivită pentru pacientul respectiv. În rest, se prescriu şi diurectice şi statine pentru ţinerea în frâu a colesterolului. Medicamentele trebuie luate conștiincios în fiecare zi, hipertensivul s-a abonat la medicaţia împotriva tensiunii pentru tot restul vieţii. Eu am o vorbă, de nevastă mai divorţezi, de medicamentele împotriva hipertensiunii niciodată. Unii când se simt bine întrerup cu de la sine putere administrarea medicamentelor prescrise de medic, se supun unui risc mare, hipertensiunea revine la valori şi mai mari, cu pericol de accident vascular cerebral.

F.C.: - Care sunt limitele acceptate ca normale în tensiunea arterială?

Prof. dr. D. Bartoș: - Maxima se acceptă 140 milimetri mercur, minima 90 milimetri. La diabetici, este bine ca tensiunea să fie mai mică până la 130 milimetri cu minima 80 milimetri. Dacă un om a avut de 1-2 ori tensiune arterială mare este diagnosticat cu hipertensiune şi e obligat să înghită medicamentele prescrise toată viaţa.

F.C.: - Umblă legenda că tensiunea oscilantă este mai periculoasă decât cea obişnuit mărită, pasămite dă lovituri de „berbec” în vase...

Prof. dr. D. Bartoș: - E greşit, aşa-zisa tensiune oscilantă - când mai mare, când mai mică - este începutul bolii hipertensive, apoi tensiunea se stabilizează la valori mari, periculoase.

Unii cu tensiune mică, hipotensivii, se simt rău, dar la măsurarea tensiunii nu au decât 140. Ei suportă greu o creştere a tensiunii lor, obişnuită la 100 -120 şi când ea s-a mărit cu 1-2 unităţi trebuie să înghită nişte pastile hipotensoare recomandate de medic.