Ministrul Muncii: "Voi cere ca normele legii autismului sa fie elaborate în regim de urgenţă"

Dupa ani buni, in care parintii nu stiau incotro sa isi mai strige dispe­rarea, copiii cu autism au inceput sa existe si in constiinta autoritatilor, pana de curand impasibile la dramele lor. Ministerul Muncii, prin Directia Generala Protectia Copilului si Asociatia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania, impreuna cu Fundatia Romanian Angel Appeal, au format 'primul parteneriat public-privat de aceasta anvergura', prin deschiderea a 40 de centre de consiliere si asistenta pentru persoanele cu tulburari din spectru autist (TSA).

'Lucru salutar', dupa cum spune Adelaide Tarpan, managerul proiectului 'Si ei trebuie sa aiba o sansa', daca luam in calcul ca 'centrele vor beneficia de psihologi care au luat parte la opt sesiuni de traininguri in Bucuresti, Timisoara, Cluj si Iasi, supervizati de specialisti din strainatate si din tara, iar servicii­le oferite sunt gratuite'.
Centrele vor acorda o atentie deosebita cazurilor nou diagnosticate si, 'in paralel cu pregatirea centrelor, am incercat sa abordam si parintii copiilor cu varste cuprinse intre 1-3 ani, medicii de fa­mi­lie, psihiatrii, pentru o diagnosticare precoce. Nu intamplator, am pus la dispozitia medicilor cursuri de formare, acreditate de Colegiul Medicilor', declara Adelaide Tarpan.

5.000 de euro pentru echipamente
Proiectul 'Si ei trebuie sa aiba o sansa' e cofinantat din Fondul Social European prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeste in oameni!. Dureaza 3 ani si a inceput in octombrie 2010. Cinci centre vor fi infiintate in Bucuresti, iar restul, in 35 de judete ale tarii. 'Am putut asigura o dotare partiala a centrelor, au fost alocati 5.000 de euro pentru achizitionarea de materiale si echipamente de lucru. La sfarsitul proiectului vom avea 2.000 de beneficiari', explica Adelaide Tarpan, dupa care recunoaste ca datele obtinute de la Directiile de Protectie a Copilului arata ca in scripte sunt 4.500 de copii cu handicap, fara sa se stie exact nu­ma­rul celor diagnosticati cu autism.

'Putem sa ne aflam in situatia de a avea un numar foarte mare de copii, care ar avea nevoie de serviciile noastre si atunci poate ca ar trebui sporite spatiile de lucru, numarul de specialisti, noi am format 580. Vom vedea exact de-ndata ce ne apucam de treaba'. Insa nici acest aspect, al inceperii lucrului cu copiii in centre, nu este foarte clar, managerul proiectului preconizand ca 'va mai dura cateva saptamani, insa copiii pot merge la centru, ca sa li se faca o eva­luare initiala si sa li se ia datele'.

Proiectul este un vis implinit
Multumita si toata un zambet, ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, prezenta la intalnire ca partener principal in cadrul proiectului, declara ca se simte 'parca acasa, de fiecare data cand e vorba de actiuni sociale' si incepe istorisirea vremurilor cand, la Arad, lua parte la intalnirile mamelor cu copii autisti, moment in care a si observat, dupa cum dansa spune, 'durerea si necazul prin care acestia trec'.

'Proiectul este un vis implinit. Am incercat de-a lungul timpului sa-mi aduc aportul la elaborarea legislatiei in domeniu, care a fost realizata in 2010, am vazut cat de important este sa ai servicii specializate, bine definite in lege, sa fie reglementat dreptul si accesul parintilor si al pacientilor la aceste servicii integrate, dar mi-am dat seama ca nu am luptat suficient', zambeste ministrul, vrand sa puncteze momentul ei de sinceritate. Un alt lucru de care dansa si-a dat seama este ca nici pana in prezent, de la aproape un an si 3 luni de cand legea autismului a intrat in vigoare, nu avem normele de aplicare. Insa gaseste repede solutia: 'Acum, ca suntem o echipa inchegata si stim despre ce este vorba, gasesc ca cel mai bine este sa colaboram mult mai strans cu Ministerul Sanatatii, iar elaborarea normelor sa fie facuta in regim de urgenta'.

'Dar de ce nu avem normele pana acum?', cere lamuriri Jurnalul National. Raspunsul vine timid: 'Sunt multe legi si este un domeniu nou. Este greu sa gasesti specialisti cu care sa lucrezi', dupa care urmeaza scuza menita sa starneasca, de fiecare data, compasiune: 'Suntem si noi la inceput. Nu ma puneti sa va dezvalui toate planurile pe care le avem, vrem sa schimbam legislatia privind persoanele cu handicap, sa atragem ONG-uri, dar toate aceste lucruri trebuie bine gandite si necesita timp...'. Pentru un copil autist, fiecare zi ce trece fara ca el sa faca terapie il condamna la boala pe viata.