Cum au ajuns bulgarii să ne predea lecția autostrăzilor

Românii au autostrăzi pe care să meargă. Le au în Bulgaria, atunci când se duc în concediu pe litoralul lor sau la schi în Munții Pirin. În această cursă de cucerire a turistului de la noi, vecinii de la Sud au reușit să construiască mai mult cu mult mai puține resurse.

Bulgarii au înțeles că turistului român îi place confortul şi luxul şi preferă să ajungă cât mai rapid în astfel de destinaţii. Și urăște să piardă timp și nervi în trafic. Așa că Bulgaria s-a apucat să construiască autostrăzi pentru ca românii să ajungă cât mai repede în stațiuni montane precum Bansko sau în cele de pe litoral, ca Albena. Acesta a fost, pe scurt, planul lor și au făcut tot posibilul să se și țină de el.

Așa se face că, astăzi, Bucureștiul a rămas singura capitală europeană care nu se leagă, prin autostrăzi, de nicio altă țară. În această ligă a rușinii se afla și Sofia, dar de câţiva ani capitala Bulgariei a reuşit să se conecteze cu doi dintre vecinii săi, Grecia și Turcia. Nu e singurul clasament unde suntem în spatele lor. Tot Bucureștiul e singura capitală europeană fără o șosea de centură modernizată. Jumătate din drumul acesta e așa cum l-am moștenit acum 28 de ani de la comuniști. Așa că nu e de mirare că viteza medie cu care se circulă la noi la periferia Capitalei este de 17 km/oră, cam cu cât înaintează o căruță trasă de un cal șchiop. În schimb, bulgarii circulă constant cu 90km/h, pentru că tocmai și-au făcut un drum de ocolire nou-nouț. Am fost acolo într-o zi lucrătoare și am găsit un trafic fluid, deoarece vecinii noștri nu s-au zgârcit la numărul de benzi de circulație: au câte trei pentru fiecare sens de mers. Noi abia lucrăm la o centură cu două benzi, care pare că nu se mai termină.

„Pentru mine e incredibil când vin din Bulgaria și mă duc la părinții mei, la Bacău, și trec pe centura Bucureștiului, și o găsesc așa cum era acum vreo 20 de ani”, se miră Cristian Zărnescu, un român care și-a deschis o afacere imobiliară în Bansko, Bulgaria. „Drumul spre Moldova ar trebui să fie o autostradă și, când colo, e o șosea cu o bandă și jumătate, nici măcar nu are două benzi. Și te uiți la Bulgaria că a reușit... Nu mă mai enervez, mă enervam când eram mai tinerel. Dar e ciudat pentru că te aștepți ca în România să fie mult mai bine decât în Bulgaria”.

Votul, cheia succesului. La ei...

Am mers noi în Bulgaria să aflăm care e secretul lor, de ce ei, cu o țară de două ori mai mică şi cu de trei ori mai puțini locuitori, au reușit să ne învingă la acest capitol. Primul lucru pe care l-am aflat e că situația ni se datorează și nouă, votanților. Cei de la sud de Dunăre au ieşit la vot când au simțit că lucrurile nu merg în direcția care trebuie și au știut pe cine să aleagă. Și l-au ales și reales pe omul cu autostrăzile, pe Boiko Borisov. “A fost o gândire politică. Prim-ministrul Borisov, care e la putere de aproape zece ani, a considerat că autostrăzile sunt cel mai bun mijloc să câștige alegerile. Și, de fiecare dată când lua cuvântul, vorbea despre autostrăzi. El a avut o fixație cu autostrăzile și cred că a mers”, spune jurnalistul Georgi Gotev. Borisov nu a făcut de fapt decât să preia planurile de modernizare a țării de pe vremea comuniștilor bulgari. Ca și Borisov, și conducătorul comunist Jivkov a avut și el o „fixație” cu autostrăzile. „ Pe vremea lui Jivkov s-a construit prima autostradă adevărată, care ducea la Praveț, unde este născut Jivkov. Vă imaginați că voi nu ați avut o autostradă care să ducă la Scornicești”, constată amuzat Gotev.
 

Condiții similare, prețuri mai mici

Al doilea secret bulgăresc care i-a făcut să ne întreacă la infrastructura rutieră a fost prețul. Un raport al Curți de Conturi de la noi arată că vecinii noștri au reușit să construiască mult mai ieftin, deși au avut parte de condiții de teren similare. Ba uneori a fost mai greu la ei decât la noi, pentru că, pe unele porțiuni, au fost nevoiți să își facă drum prin stâncă, ajungând să aibă zeci de tuneluri de sute de metri lungime. Prețul mediu al unei autostrăzi în Bulgaria este de 2,5 milioane de euro pe kilometrul construit, de trei ori mai puțin decât în România. Mutând munții din loc, bulgarii aveau, anul trecut, cu 40 de kilometri de autostradă mai mult. Și, dacă ne raportăm la populația celor două țări, avem dimensiunea reală a dezastrului: fiecărui bulgar îi revin nouă centimetri de autostradă, iar unui român, doar trei. „În cinci ani, au fost construiți, sub Boiko Borisov, 276 de kilometri de autostradă. Asta înseamnă un kilometru pentru cinci zile, cred că putem să intrăm în Cartea Recordurilor”, zice Martina Ghenceva, un jurnalist bulgar, care își amintește că nu toată lumea a fost încântată de „obsesia” premierului. „Opoziția chiar a început să critice guvernul, spunând că poporul nu mănâncă asfalt”. Și totuși, într-un anumit fel, chiar mănâncă: infrastructura rutieră aduce cu sine prosperitate, au constatat autoritățile bulgare. „Construcția de autostrăzi este un factor important în combaterea crizei demografice, deoarece creșterea economică pătrunde imediat în micile localități. În acest fel, tinerii rămân să lucreze acasă, copiii lor rămân să crească acolo. Întârzierea dezvoltării rețelelor de autostradă din nordul Bulgariei, spre România, a adus la o gravă criză demografică în aceste regiuni”, este concluzia lui Donco Atanasov, președinte al Agenției pentru Infrastructură Rutieră de la Sofia.

Localitate scoasă din faliment

Un exemplu despre cum progresează o comunitate datorită autostrăzii am găsit în Dupnița, un orășel de dimensiunea Pașcaniului, aflat în apropiere de Sofia. Până nu demult, Dupnița era un loc cu o economie ruinată de anii de tranziție. Dar, după ce autostrada a ajuns în dreptul lor, șomajul a început brusc să scadă, turiștii să vină, la fel și investitorii, iar tinerii au încetat să mai emigreze. „Înainte de 1989, localitatea noastră a fost puternic industrializată, iar acum își redobândește acest statut datorită autostrăzii. Avem foarte mulți investitorii care deja au venit sau vor să vină pentru că avem o cale de legătură rapidă. De exemplu, acum suntem în discuții cu un grup de investitori din China, care vor să facă aici o fabrică de troleibuze”, se entuziasmează viceprimarul din Dupnița, Krassimir Georgiev. Viceprimarul visează acum să atragă și turistul din România, pentru că știe că el este o a doua cheie a prosperității. Au avantajul că se află mai aproape de granița cu noi, față de cei de la Bansko, de pildă. „Acum avem un proiect foarte interesant legat de dezvoltarea unui domeniu schiabil aici, pentru că avem munte chiar lângă noi. Pentru aceasta, vrem să investim pentru început trei milioane de euro în dezvoltarea a 25 de kilometri de pârtii”.

276 de kilometri de autostradă au construit bulgarii în ultimii cinci ani. Prin comparație, la noi au fost inaugurați 141 km de autostradă, însă unele porțiuni s-au prăbușit, iar alte tronsoane sunt total izolate

O altă lecție usturătoare pe care ne-au predat-o vecinii noștri se referă la Centura Capitalei. La noi se lucrează ca în balada Meșterului Manole, la ei se circulă cu 90 km/oră

R