Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Crama de la Neptun împlinește 50 de ani anul acesta și arată exact ca în 1968, când a fost construită din ordinul Tovarășului. Butoaiele au fost decor pentru nenumărate întâlniri de taină, iar vestita cramă încă mai păstrează amintirea petrecerilor de altădată. I-au trecut pragul toți dictatorii veniți în România înainte de ‘89 și președinți care au făcut istorie. Acum, este deschisă oricărui drumeț dornic să vadă unde se ascundea Ceaușescu în răcoarea pădurii, pentru un tête-à-tête urmat de o degustare de vinuri, o masă copioasă și o cântare ca pentru președinți.
“Era mult mai bine înainte. Nici nu apucam să intru în restaurant. Mă întâmpinau din parcare și îmi luau toate florile. Nu trebuia să vin eu pe la mese. Mi se golea coșul imediat. Acum, ținerii ăștia nu au unde să muncească, săracii. De-abia au bani să plătească masa, de unde să mai cumpere și flori”, povesteşte cu amărăciune florăreasa Luminița.
Se înserează, orchestra începe să cânte, se aprind luminile pe scena de afară. Ospătarii de modă veche duc platourile printre mese, răspândind miros de friptură și papanași calzi. Luminița trece prin restaurant ca la ea acasă, dar nu insistă. Știe că nu trebuie să deranjeze clienții, dacă vrea să facă vânzare. Încă mai are de dat câteva buchete de trandafiri, fără țepi, marfă olandeză de calitate. Trandafirii sunt din aceia care rezistă, le spune clienților. Așa cum a rezistat și ea după ‘89.
Locul secret unde-și ducea Ceaușescu oaspeții străini are acum ușile larg deschise. În cramă, stau aliniate de o parte și de alta butoaiele din care bea Tovarășul, iar pe mesele lungi din lemn sunt aranjate sute de pahare, mai mari, mai mici, ca la expoziție. Totul e decorat cu ștergare tradiționale roșii, ca pe vremuri, iar pe peretele din fața ușii, tronează vitrina veche de 50 de ani, plină și acum cu sticle de vin din cel mai bun. Mesele din lemn de stejar, la care încap 10 persoane, au rezistat eroic, sunt lăcuite. Scaunele arată bine, par retapițate.
Se intră în cramă din sala mare a restaurantului, împodobobită acum cu decoruri lila, pentru o nuntă care are loc în weekend. Sărmăluțele deja sunt gata. “Organizăm nunți și botezuri pentru a ne menține pe piaţă“, recunoaște actualul șef de unitate. Restaurantul a rezistat 50 de ani și nu a fost închis niciun an de când s-a inaugurat, cu excepția câtorva luni în extrasezon.
Construită în 1968, din ordinul personal al lui Ceaușescu, crama a fost un fel de comandament general de la mare, locul unde s-au luat poate cele mai importante decizii, la adăpost de urechile curioase, la un șpriț, care face înțelegerile mai ușoare. Oaspeții străini erau aduși cu avionul până la Kogălniceanu, de acolo erau luați cu elicopterul și aterizau chiar lângă Vila Conferințelor, unde era heliport. Există și astăzi.
CE DICTATORI ȘI PREȘEDINȚI AU BĂUT ÎN PIVINȚA DIN NEPTUN
Fostul senator Marius Marinescu povestește de ce prefera Ceaușescu această cramă: “Ceauşescu încerca să includă în protocolul de primire a șefilor de stat și partea de relaxare. Era în protocol o deplasare la Murfatlar, pentru degustare de vinuri, iar crama de la Neptun a fost făcută tocmai pentru ca delegațiile oficiale primite la vila de procol să nu mai fie duse până la Murfatlar. La crama de la Neptun, Ceaușescu a mers cu aproape toți șefii de stat care l-au vizitat. A fost acolo și dictatorul canibal Bokassa, au fost și Saddam Hussein, Gadaffi, toți dictatorii îi spuneau «frate» lui Ceaușescu. Liderul palestinian Yasser Arafat era frecvent la Ceaușescu și îl primea și la Neptun. După ce se întâlnea cu șefii de stat, dădea o recepție în cinstea lor. Nelipsit era Todor Jivkov, prieten foarte bun cu el. Venea de două ori pe vară, mergeau la degustări și la vânătoare, președintele american Gerald Ford a fost acolo în 1975, toți șefii de stat care veneau în perioada verii erau duși și la cramă. Șeful Securității de pe vremea aceea, generalul Eugen Adrian Cristea, povestea că această cramă era foarte bine ecranată, având o construcție subterană și o manta de beton groasă de un metru și ceva. Nu erau pe atunci sisteme performante de ascultare și nu puteau fi interceptate convorbirile din cramă. După discuțiile tête-à-tête, se mutau și în restarant, unde luau masa și asistau la programul artistic”.
CINE CÂNTA PENTRU DICTATORII STRĂINI INVITAȚI LA CRAMĂ
Nu lipsea spectacolul folcloric susținut de ansamblul Brâulețul, nu lipseau Gică Petrescu sau alți cântăreți agreați foarte tare - Ștefania Rareș sau dobrogeanca Aneta Stan, Maria Dragomiroiu, Irina Loghin, Gheorghe Turda, Gabi Luncă. Ceaușescu era fascinat de muzica populară legată de locurile lui natale și de situația lui familială, îi plăcea foarte mult melodia “Un părinte poate crește 7, 8 copii sau 10”, el provenind dintr-o familie foarte săracă. Îi mai plăcea “Dă, mamă, cu biciul în mine” sau “Mă dusei să trec la Olt”, melodii legate de copilăria lui.
„Tovarășa era nelipsită de la petrecerile date pentru șefii de stat. Ceaușescu nu era un băutor. Înainte de masă, pe vremea când nu avea diabetul care îl măcina foarte tare, mai bea o țuică de Pitești, mai târziu l-a învățat Gheorghe Maurer să vâneze și să bea coniacul Curvoisier. Ceaușescu prefera un vin de Sâmbureşti, un Cotnari, mai avea și o mică fermă la Vila 10 de la Snagov, și din strugurii culeși făcea vin pe care îl consuma cu plăcere. De mâncat, Ceaușescu mânca foarte puțin, îi plăcea mult brânza cu roșii, îi plăcea parizerul, mânca sarmale. În ultima parte a vieții, era foarte cumpătat din cauza bolii de care suferea. Avea un regim foarte bine calculat de medicii lui, cu care se deplasa inclusiv la Neptun. Se ducea cu bucătarul, cu ospătarul, cu coafeza Tovarășei, cu toată suita și aghiotanții. Iar bucătarii care găteau la vilele lui Ceaușescu erau foarte bine aleși, toți participau la concursuri internaționale, erau selectați cei mai buni”, povestește fostul senator Marinescu.
O stațiune construită special pentru Tovarășul
Fostul dictator obișnuia să stea pe litoral de pe 1 iulie până pe 22 august, deoarece pe 23 trebuia să fie în București, să asiste la defilare. De ce a ales Neptunul? Marius Marinescu explică: “A cerut o analiză a apei, să vadă unde e apa mai curată de pe tot litoralul, și a reieșit că la vărsarea gurilor Dunării în mare, apa e infestată pe o distanță în larg de 7 mile și începe să se limpezească abia după aceste 7 mile maritime. Curenții marini duc mizeria și aluviunile de la nord către sud pe distanța de 200 de km, cât are litoralul. Analizele de la acea vreme au arătat că, începând de la Olimp, e mult mai curată apa, așa că Ceaușescu a defrișat o parte din pădurea Comorova și așa s-a ridicat stațiunea aceasta nouă. Gheorghe Gheorghiu-Dej prefera stațiunea Eforie Nord. La Neptun, s-au ridicat 7 vile, o cramă și un restaurant, plus două hoteluri pentru Securitate”.
“Vila Nufărul, unde se relaxa Ceaușescu împreună cu familia, e folosită acum și de Klaus Iohannis, a fost folosită și de ceilalți șefi de stat. Lângă Nufărul, e Vila Conferințelor, mai e Vila Ambasador, unde își desfășura activitatea, avea biroul acolo, avea Sala Anotimpurilor, unde se întâlnea cu șefii de stat când veneau la mare. S-au mai ridicat un Club Bazin, cum e cel din Primăverii, și încă patru vile, Ghiocelul – care este la dispoziția prim-ministrului și astăzi, Lotus, Panseluța și Trandafirul – vile aflate la dispoziția apropiaților, dar și pentru șefii de stat invitați. Acestea sunt utilizate acum de președintele Camerei Deputaților, de cel al Senatului, de președintele CCR și de președintele Înaltei Curți”, spune Marinescu.
Interesant de spus, Ceaușescu avea vile de lucru peste tot, și la munte, și la mare, și la Snagov. Își desfășura activitatea politică și economică peste tot. El îmbina relaxarea cu activitatea politică. Cum se spune, președintele e șef de stat și când e în pijama, el lucra tot timpul, făcea revista presei în fiecare dimineață și avea întâlnire cu membrii Guvernului, el conducea România de la Neptun sau de la munte, de oriunde se afla. Șefii de stat de după ’90 au desființat toate vilele de lucru, merg doar pe relaxare. Ca fapt divers, se poate spune că Traian Băsescu folosea că vilă de lucru restaurantul Cireşica… Iar rezultatele se văd.
Marius Marinescu, fost senator
Crama a fost construită în întregime cu materiale românești. Mobilierul a fost făcut la fabrica Heliade din București, o fabrică a Gospodăriei de Partid – RAAPPS-ul de astăzi. Lustrele erau făcute la Mediaș, perdelele erau de Pașcani, covoarele de Cisnădie, pielea era de la Târgu Mureș. Era o formă de a promova produsele românești. Când l-a primit pe canibalul Bokassa și l-a dus și la cramă, i-a dat cadou un ARO. Ceaușescu făcea cadouri pentru a promova exportul. Butoaiele de la Neptun și ușile sunt originale, nu s-a schimbat absolut nimic. Chiar și Ion Iliescu a fost în 2003 la cramă împreună cu Recep Erdogan și cu președintele Bulgariei.
