x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Un fenomen la Tabarcani

Un fenomen la Tabarcani

de Tudor Octavian    |    01 Feb 2007   •   00:00
Un fenomen la Tabarcani

Noul coleg i s-a prezentat lui Vasile B. la fel de ceremonios cum o facuse si cu ceilalti.

Insa nu i-a intins mana, ba chiar a lasat capul intr-o parte, banuitor, zicand: Ma cheama Gherasim din Tabarcani, iar ca sa n-avem vorbe mai tarziu, sa stii ca-s antisemit.

Ce-o mai fi si asta, mai, Costele, l-a intrebat Vasile B. pe Constantin D., ca ne trimit noua toti smintitii?! Constantin D., in loc sa se supere, fiindca si el venise in birou de curand, la recomandarea primarului, a scos din sertar un atlas, ca si cum era de asteptat ca orice proiectant de retele apa-canal sa aiba tot timpul la el un atlas, si a descoperit Tabarcanii. E un catun, a zis el dezaprobator, dand de inteles ca puteai sa fii antisemit intr-un sat sau intr-o comuna, dar intr-un catun era ceva de prost gust. Vasile B. n-avea opinii in chestiunea evreiasca, nici nu stia ca exista o chestiune evreiasca. Dar fiindca Gherasim avea in fiecare zi o parere, socotea ca era politicos sa aiba si el una. Numai ca una care-l lasa pe Gherasim din Tabarcani cu gura cascata si abia dupa un timp lung de gandire il scotea din minti.
Evreii conduc lumea, zicea acesta cu aerul ca de aici trebuia sa porneasca orice discutie.
E normal, zicea Vasile B., daca tabarcanii tai nu s-au trezit mai devreme... Dupa ce se tinea un timp suparat si nu vorbea cu nimeni, Gherasim venea cu alta cugetare, la fel de radicala: Evreii ne cumpara tot pamantul de la tara.
Pai, cineva trebuie sa-l lucreze, daca tabarcanii tai sunt la crasma, raspundea Vasile B., avand aprobarea tacita a celorlalti colegi.
Scandalul a izbucnit nu in ziua cand Gherasim din Tabarcani a zis ca evreii au toti banii din lume in mana lor, iar Vasile B. l-a corectat, in sensul ca nu chiar pe toti, deoarece banii sai ramaneau din ziua de leafa in mana nevesti-sii, ci de la o remarca banala, privitoare la evreul care vindea in catun blugi de doua ori mai scumpi ca la Mall.

E o paine de mancat la tine, la prostii tai, in fundatura aia de Tabarcani, a zis Vasile B. Ce-ar fi sa ma fac negustor?
Sa nu te legi de ai mei, ca fac moarte de om!, a urlat Gherasim. Pana aici, pana la mama si la tata!
Ce-am eu cu ai tai, a zis Vasile B. exagerat de calm, luand in considerare atmosfera din birou, numai ca nu stiam cum arata la fata un antisemit.
Gherasim, bineinteles, a stat o vreme mofluz, raspunzand cu "da" si "nu" printre dinti doar la intrebarile de serviciu ale sefului. Nu mult, doar pana ce intr-un ziar a aparut un articol despre inflorirea antisemitismului in unele catune uitate de lume din Moldova. Datorita excesului de metafore, puteai sa crezi ca acestea sunt un fel de gradini, cu imbobociri si alte operatii gradinaresti, pana ce se ajungea la datul in floare. Dar ca, in loc sa se aleaga cu mirosuri de roze si de ciresi de mai, peste ele pogora o basina mare. E bine ca se pun lucrurile la punct si la noi, a zis Vasile B. citind cu glas tare articolul. De ce sa urgisim omul, luandu-l de tampit? Unii se nasc antisemiti, altii mor la 90 de ani si nu s-au spalat niciodata pe dinti. Sau, cum frumos si logic se exprima fostul coleg al nostru din Hutupani: bunicul meu n-a vorbit niciodata la telefon si tot a murit.

×
Subiecte în articol: editorial vasile gherasim