x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Rusia, ținta preferată a sancțiunilor lui Trump

Rusia, ținta preferată a sancțiunilor lui Trump

de Şerban Mihăilă    |    26 Iun 2020   •   09:40
Rusia, ținta preferată a sancțiunilor lui Trump
Sursa foto: Hepta

Administrația Trump a sancționat Rusia în trei ani mai mult decât a făcut-o executivul condus de fostul președinte american, Barack Obama, în opt ani, s-a plâns șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, în timpul unei conferințe de presă. El a mai declarat că, în ultimul timp, americanii au manifestat un interes mult mai scăzut decât Rusia și China pentru soluționarea disputelor internaționale prin intermediul negocierilor.

 

„Am pierdut deja șirul deciziilor luate contra noastră de administrațiile Trump și Obama. Și, fiindcă a venit vorba, administrația Trump a întrecut-o cu mult pe cea a lui Obama în privința numărului total de persoane și entități legale vizate de aceste decizii”, a spus Lavrov, citat de agenția de stat Tass. Bineînțeles, ministrul de Externe nu a făcut acest anunț pe un ton aprobator. El a adăugat, imediat, că Statele Unite au manifestat un interes mult mai mic pentru rezolvarea controverselor internaționale prin intermediul tratativelor decât Rusia sau China.

„De mai mult timp, colegii noștri americani au ales să nu mai folosească diplomația ca mod de acțiune în arena internațională. Asta, dacă nu cumva este vorba despre o diplomație foarte exotică, alcătuită din mișcări primitive simple: o solicitare este pusă pe tapet și, dacă aceasta nu este primită cu o capitulare totală, atunci încep amenințările cu sancțiuni, apar termenii unui ultimatum și, dacă nici atunci nu există o capitulare, SUA impun respectivele sancțiuni”, a detaliat Lavrov în conferința de presă citată de „Breitbart”.

El a continuat, susținând că, prin contrast, Rusia ar fi „mereu deschisă la dialog”, dar acesta trebuie să fie purtat de pe poziții „de egalitate” și îndreptat „spre găsirea unui echilibru de interese”. Autovictimizarea lui Lavrov în fața diplomației americane pare contrazisă însă de faptul că SUA nu sunt singura națiune care a adoptat sancțiuni dure contra Moscovei. Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a votat prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei în 2014 pentru implicarea acesteia în conflictul ucrainean, timp de încă șase luni. UE a respins cererea președintelui Putin de a relaxa aceste măsuri în lumina efectelor devastatoare ale pandemiei de COVID-19, insistând că sancțiunile „nu blochează capacitatea Rusiei” de a gestiona criza provocată de virusul provenit din China.

În mod special, Germania vrea sancționarea suplimentară a Moscovei pentru a pedepsi atacul cibernetic asupra parlamentului german, din 2015, soldat cu sustragerea a mii de documente, inclusiv a unor e-mail-uri ale cancelarului Angela Merkel. Concomitent, cresc presiunile bipartide în interiorul guvernului american pentru adoptarea de noi sancțiuni în cazul conductei de gaze naturale rusești „Nord Stream 2”, care ocolește Ucraina și oferă Moscovei o și mai mare putere economică asupra Europei. Lavrov a declarat că proiectul va continua, indiferent de sancțiunile pe care le vor lua americanii și guvernele europene.

 

Front comun cu China

În ultimii ani, Rusia și China au colaborat în permanență pentru a submina sancțiunile instrumentate de către SUA și țările europene. Un ultim exemplu îl constituie eforturile celor două state de a bloca la Națiunile Unite sancțiunile SUA asupra Iranului. În luna mai, Lavrov a adresat o scrisoare Consiliului de Securitate al ONU, calificând sancțiunile americane contra Iranului drept „ridicole”, „iresponsabile” și „absolut inacceptabile”. Marți, ministrul rus de Externe a desființat Marea Britanie, Franța și Germania pentru introducerea unei rezoluții împotriva Iranului la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Bineînțeles, China s-a opus imediat, la rândul ei, rezoluției europene. 

 

De mai mult timp, colegii noștri americani au ales să nu mai folosească diplomația ca mod de acțiune în arena internațională”.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe

 

×