Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 15 mai se epuizează starea de urgență și se va institui starea de alertă. Președintele României susține, însă, că ridicarea restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale, îngrădite în ultimele două luni, se va face etapizat. Asta, în condițiile în care OUG 21/2004, care reglementează regimul stării de alertă, nu permite nici Guvernului, nici Palatului Cotroceni să restrângă drepturi și libertăți constituționale. Numai Parlamentul, prin lege, și doar dacă este absolut necesar, poate face acest lucru. Cu toate acestea, Klaus Iohannis anunță că, din 15 mai, se menține carantinarea unor localități, se restrânge dreptul la libera circulație în afara localităților (cu câteva excepții) și se va impune obigativitatea purtării măștilor de protecție în spațiile publice închise sau în mijloacele de transport în comun. Nu se reiau competețiile sportive, fiind permise doar antrenamentele sportivilor de performanță. Toate aceste lucruri reprezintă îngrădiri ale drepturilor constituționale menținute în lipsa unui decret prezidențial de prelungire a stării de urgență, singura pârghie legală pe care o poate avea un șef de stat la dispoziție.
Ziua de 14 mai este ultima în care va mai opera starea de urgență pe teritoriul României, urmând ca, din 15 mai, să fie instituită starea de alertă, “prevăzută de legislația specifică în situația unei epidemii”. Starea de alertă este reglementată de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. La articolul 20 al acestui act normativ se prevede faptul că Comitetul Național pentru Situații de Urgență declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă națională sau la nivelul mai multor județe, coordonează gestionarea situațiilor de urgență și declară încetarea stării de alertă. Conform aceluiași act normativ, principiul managementului stărilor de urgență îl reprezintă prevenirea, prioritatea protecției și salvării vieții, respectiv respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Pe durata stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră, însă aceste măsuri trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege. Acțiunile și măsurile se stabilesc în regulamente, planuri, proiecte sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziții emise conform reglementărilor în vigoare.
Doar Parlamentul, prin lege, poate limita drepturi și libertăți
Din aceste definiții care explică ce înseamnă starea de alertă și cum se acționează în cazul instituirii acestei măsuri, rezultă clar că îngrădirea, limitarea sau condiționarea drepturilor și libertăților individuale constituționale impuse pe perioada străii de urgență nu mai poate continua. Singura entitate care poate dispune restrângerea unor drepturi constituționale, în acest caz, fiind Parlamentul României. La articilul 53 din Legea Fundamentală se arată clar că “exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (…) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
Ordonanțele de urgență în acest domeniu, neconstituționale
Așadar, pe perioada stării de alertă, nici președintele, nici Guvernul nu pot decide în sensul restrângerii drepturilor și libertăților. În aceste condiții, anunțul făcut de președintele Klaus Iohannis ieri, când a anunțat instituirea stării de alertă, începând cu data de 15 mai, în sensul că doar o parte din drepturile restrânse urmează să fie relaxate, nu are fundament juridic. Concret, fiecare măsură pe care Comitetul pentru Situații de Urgență sau Guvernul dorește să o ia trebuie să se transpună în lege adoptată de Parlament, pentru a putea fi implementată, atunci când este vorba despre drepturi și libertăți. Partea Executivă a statului poate, cel mult, să vină cu propuneri, cu proiecte de lege, însă, în niciun caz, nu poate emite Ordonanțe de Urgență în acest domeniu, așa cum Constituția prevede la articolul 115, alineat 6.
Relaxarea, în viziunea președintelui Iohannis
Președintele României a precizat ieri că, deși din 15 mai nu va mai exista stare de urgență, “nu s-a îmbunătățit situația și nu suntem într-o normalitate. Nu știe nimeni până când durează această epidemie”.
Astfel, după 15 mai, spune Iohannis, “putem să ne mișcăm în interiorul localităților, liberi, dar fără exagerare, fără a mai fi nevoie să declarăm unde mergem și de ce”. Șeful statului susține însă că relaxarea va fi făcută “pas cu pas”, urmând ca alte restrângeri să fie eliminate la fiecare două săptămâni. “Prima relaxare este pe 15 mai, după care, la începutul lunii iunie, vor avea loc alte relaxări, la mijlocul lunii iunie altele și tot așa”, spune Iohannis. Fără a menționa, însă, baza legală și juridică a acestor etapizări.
Acesta a explicat că, din 15 mai, se vor redeschide saloanele de îngrijire personală, cabinetele stomatologice și muzeele, dar “în condiții speciale de distanțare socială și de igienă”. “Se va purta mască de protecție în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun”, a mai anunțat șeful statului, însă, de asemenea, fără să menționeze și baza legală prin care poate fi impusă această obligație”. Localitățile carantinate sunt exceptate de la aceste relaxări. În condițiile în care nu există decret prezidențial aprobat de Parlament, este interesant de văzut cum se va putea face acest lucru.
Iohannis arată că vor rămâne în continuare restricții de a părăsi localitatea, excepții de la această regulă fiind deplasările în scop profesional, medical sau pentru activități sportive individuale. Totodată, vor fi interzise întrunirile cu mai mult de trei persoane. De asemenea, nu este menționată baza legală prin care se pot institui aceste restricții ale unor drepturi și libertăți constituționale.
Dispar Ordonanțele Militare. Și amenzile uriașe date în baza lor
Ridicarea stării de urgență pune capăt sarabandei amenzilor uriașe aplicate de forțele de ordine publică persoanelor fizice, întrucât Ordonanțele Militare emise în baza decretelor prin care a fost instituită măsura își încetează aplicabilitatea. În acest fel, se revine la normalitatea juridică, prin care sancțiunile contravenționale aplicabile sunt prevăzute în legile organice ordinare, la cuantumul stabilit de Parlament. Rămân, însă, în vigoare prevederile din Codul Penal referitoare la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Însă, mai important, ridicarea stării de urgență înseamnă reluarea activității în instanțele de judecată. Astfel, sutele de mii de cetățeni sancționați contravențional în ultimele două luni, cu sume cuprinse între 2.000 și 20.000 de lei, vor avea accesul liber și neîngrădit de a-și susține contestațiile în fața judecătorilor de contencios administrativ, pentru anularea acestor amenzi.
POLITIE MASTI CONTROALE: Peste două săptămâni, ne mișcăm liber, fără declarație, dar nu părăsim “incinta”
