Pact de coabitare pe referendum. Înțelegerea este imposibil de implementat

Noua linie politică, extrem de obedientă, a conducerii PSD post-Dragnea, față de Palatul Cotroceni urmează să se concretizeze prin măsuri propuse de Guvernul Dăncilă către Parlament pentru implementarea în legislație a răspunsurilor la cele două întrebări de la referendumul lui Klaus Iohannis. Și președintele a afirmat că urmează să fie revizuită Constituția în acest sens. Însă, nici președintele, nici premierul nu iau în calcul un singur impediment. Anume că interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție este interzisă de Declarația Universală a Drepturilor Omului, document ratificat de România.

„Astăzi (ieri - n.red.), am avut o discuție la Palatul Cotroceni cu domnul Iohannis de nominalizare a miniștrilor, dar și de punerea în aplicare a rezultatelor referendumului de duminică. (...) În următoarea perioadă vom avea o discuție în forurile statutare ale PSD, cu partenerii din ALDE, în urma cărora vom lua o decizie care să reflecte voința poporului exprimată la referendum. După părerea mea, soluția o reprezintă o modificare legislativă dezbătută și adoptată în Parlamentul României”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul ședinței de Guvern de ieri.

După-amiază, Klaus Iohannis a ieșit, din nou, la declarații, la Palatul Cotroceni, și a anunțat că, săptămâna viitoare, a convocat la consultări toate partidele parlamentare, pentru a găsi soluții pentru aplicarea rezultatului referendumului în legislație. Cea mai la îndemână soluție ar fi, în opinia lui Iohannis, revizuirea Constituției, președintele declarându-se convins că nimeni din Parlament nu se va opune. “Au fost 6,5 milioane de români care au răspuns «DA» la acest referendum”, susține Iohannis.

Întrebarea nr. 1 încalcă drepturile omului

Prima dintre întrebările la care s-a răspuns “DA” a fost aceea dacă “sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiunilor de corupție”. Conform actualei Constituții, nu se poate emite vreun act normativ care să reglementeze așa ceva. În primul rând, pentru că, la articolul 73, alineat 3, litera “i”, Parlamentul are dreptul constituțional să emită legi inclusiv pentru amnistie sau grațiere colectivă. Iar, la articolul 74, alineat 2, “nu pot face obiectul ințiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea”.

Aceste prevederi nu fac altceva decât să implementeze cele statuate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, document ratificat de România, unde, la articolul 7, se stabilește că “toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fără nicio deosebire, dreptul la egala protecție a legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta Declarație împotriva oricăror provocări la o asemenea discriminare”. Mai mult, la articolele 8 și 9 ale aceleiași Declarații, se arată că orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor juridice competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin Constituție și Lege, pe de o parte, și, pe de altă parte, “nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar”.

Rezultatul, folosit politic pentru campania prezidențială

Dacă toți factorii care, acum, coabitează pe această chestiune știu că nu se poate emite niciun act normativ care să includă în legislație interzicerea grațierii și amnistiei pentru o anumită categorie de infracțiuni, la fel de facil este pentru aceiași factori să înțeleagă că trebuie revizuită Constituția. Adică, per ansamblul ei, nu doar să fie eliminate sau completate unele articole. Ceea ce presupune transformarea Parlamentului în Adunare Constituantă, care să redacteze o nouă Constituție și, la final, cu avizul Curții Constituționale și numai în măsura în care respectă tratatele internaționale cu privire la drepturile fundamentale ale omului, să poată fi organizat un referendum constituțional. Astfel, toată această tevatură cu înțelegerea unanimă pe chestiunea referendumului este un joc politic.

PSD vrea să arate electoratului că a înțeles mesajul oamenilor de la votul de duminică, în timp ce partidele din Opoziție și președintele își încarcă armele cu muniție nouă în vederea alegerilor prezidențiale.

Iohannis deschide un nou front cu PSD. “Corlățean nu va fi ministru la nimic”

Klaus Iohannis a precizat, ieri după-amiază, că a primit propunerea din partea premierului Viorica dăncilă de a-l numi pe Titus Corlățean în funcția de vicepremier fără portofoliu. “PSD a îndrăznit să mi-l propună pe artizanul catastrofei de la alegerile din 2014, de la prezidențiale. Nu e suficient că PSD și-a bătut joc de români în 2014, în 2019, îndrăznește PSD să mi-l propună pe artizanul catastrofei din 2014. e o alegere total nepotrivită și pot să vă spun, la cald, că va fi clar respinsă. Titus Corlățean nu va fi ministru la nimic”, a declarat Iohannis.

Acesta a cerut încă o dată demiterea miniștrilor Carmen Dan și Teodor Meleșcanu, chiar în momentul în care, deloc întâmplător, ministrul de Interne era audiată, ca martor, la sediul DNA, în dosarul Tel drum. dosar care îl vizează pe fostul lider PSD, Liviu Dragnea, și este instrumentat de colaboratoarea lui Kovesi, Carmen Lăncrănjan.