Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sărbătoarea Rusaliilor este deosebit de importantă, dovadă că se întinde de-a lungul a trei zile, pline de ritualuri, interdicţii şi foarte multe pericole. În Sâmbăta Morţilor, ce precede Duminica Rusaliilor, gospodinele se îngrijesc să dea de pomană pentru sufletele răposaţilor. Deosebit de importante sunt vasele noi de lut, frumos decorate, în care vor adăsta bucatele. Cel mai adesea se făceau colaci, plăcinte, alivenci, mâncăruri din carne de miel sau diferite fierturi.
Alături se aşezau căni de lut cu lapte, apă rece de fântână sau vin, fiecare după cât de avut era. Existând credinţa că la Moşii de Rusalii răposaţii se trezesc şi pleacă către Valea cu Dor, erau interzise numeroase activităţi.
Nu se arunca afară gunoiul şi nu se mătura pentru a nu deranja sufletele celor "care stau după uşă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, îşi iau zborul către cer". De asemenea, pentru a fi feriţi de pierderi şi de alte necazuri era bine ca prima plăcintă ce era scoasă din cuptor să fie frântă în trei şi dată de pomană la cei săraci.
Alivanca strămoșească, pentru Sâmbăta Rusaliilor se făcea odinioară în satele nemțene din: 500 g malai, un litru de lapte dulce, un litru de lapte prins (lapte batut), 150 g unt, 20 frunze de varza alba, smantana dulce, branza, jumari.
.................
