Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România încă mai are genii. O cercetătoare din Oradea, Simona Bișboacă, seamănă izbitor cu celebra Ana Aslan. Nu fizic, ci prin ceea ce descoperă. Are invenții și premii internaționale, pentru produse alimentare unice în lume, cu efecte deja dovedite de rejuvenare. Nu are legătură cu brandul Ana Aslan și nici nu s-a gândit să o ia pe urmele celebrei cercetătoare, dar a reușit... Iar în România zilelor noastre, este cunoscută ca antreprenoare de succes, deși partea de cercetare ar trebui să fie mult mai vizibilă, inclusiv pentru autorități.
Simona Bișboacă este o tânără antreprenoare din Oradea care revoluționează industria alimentară, cu propriile invenții
premiate la nivel internațional. Una dintre descoperirile cercetătoarei este Propolisul în apă, care deja s-a dovedit foarte eficient pentru întărirea sistemului impunitar și chiar în vindecarea unor afecțiuni grave. Povestea cercetătoarei a pornit de la nevoia de a inventa ceva nou și bun pentru toată lumea, iar rezultatele arată că deja a reușit. De la o formulă nouă pentru propolis, la dulcețuri care nu se alterează, deși nu conțin conservanți, la zacuscă Bio și chiar creme de față sau de mâini, cu apă termominerală de la Băile Felix, cercetătoarea produce minuni cunoscute doar pe o arie restrânsă, deocamdată. Unul dintre produsele brevetate și premiate la nivel internațional ajută pentru întărirea sistemului imunitar, e anti septic dovedit și antibacterian, fiind perfect în contextul actual, al luptei cu un virus nou, care face ravagii în mai multe țări. „În 2003 am absolvit, la Cluj, la USAMV, m-am înscris și la doctorat, am trei brevete de invenție, dar n-am susținut teza, pentru că am vrut să atrag atenția asupra faptului că prea multe doctorate se fac pe bandă rulantă, doar de dragul titlului. Nu-mi trebuie titlul de doctor. Doctoratul l-am început în 2008, dar anul trecut m-am hotărât să nu mai susțin teza. Am fost rugată totuși să nu renunț, mai ales pentru că cercetarea a fost și baza unei cereri de brevet de invenție.
În prezent am trei brevete de invenție. Pe primul l-am înregistrat pentru tehnologia de obținere a produsului „AntioxiVita”, al doilea pentru tehnologia de obținere a produsului „Propolis în apă”, iar al treilea, pentru tehnologia de obținere a „Fructonatei”. Am depus documentele în 2009 pentru primul și am primit brevetul în 2012, pentru al doilea am depus în 2011 și am primit brevetul în 2016, iar pentru al treilea am depus în 2012 și am primit brevetul în 2017. Până se primește brevetul este perioada de cercetare documentară și de analiză de la OSIM. Brevetele nu sunt internaționale, dar pentru că am anticipat cu ele la saloane internaționale de inventică și am primit medalii, nu mai poate nimeni să înregistreze brevete similare”, a explicat, pentru Jurnalul, cercetătoarea și antreprenoarea din Bihor, Simona Bișboacă.
Povestea de succes necunoscută în țară
Primul salon internațional de inventică la care a participat cercetătoarea din România a fost în Polonia, la Varșovia, IWIS - International Warshaw Invention Show -, în 2011, unde a obținut, la categoriile medicină și biochimie, medaliiile de aur și de argint, primind și două premii speciale din partea unor asociații de inventatori din Asia. Tot în 2011, în decembrie, a mai primit o medalie de argint pentru invenții, apoi la cel mai mare târg de agricultură, Agroarca, în Croația, în 2012, a primit placheta de aur și a urcat pe scenă îmbrăcată în costum popular din Bihor. Are și o medalie din partea IFIA - Federația Internațională a Asociației Inventatorilor. „Ei premiază brevetele implementate în industrie, pentru că doar 5% dintre brevetele din toată lumea se implementează. Placheta mi-a fost înmânată de președintele IFIA de la vremea respectivă, care era fascinat și mi-a spus că să ai trei brevete în timp relativ scurt este ceva deosebit, mai ales pentru că toate sunt deja implementate în producție.
Avem circa 30 de produse în portofoliu și sunt toate derivate din aceste brevete de invenție”, mai spune Simona Bișboacă.
Antreprenoriatul și cercetarea se fac foarte greu
Tânăra cercetătoare din Bihor spune că s-a concentrat în primul rând asupra invențiilor bune pentru toată lumea, dar a trebuit
să-și susțină activitatea prin producție, ceea ce este foarte greu în România.
„Poate am avut noroc și pentru că am fost susținută de familie, de soțul meu. Contează și suportul familiei. Viața de antreprenoriat în România este foarte grea. De multe ori te întrebi cum să mai reziști. Recent ne-am gândit la o colaborare, pentru a face un brand local. Conceptul poate fi Food&SPA. De multe ori, lumea nu înțelege ce facem noi de fapt, dar cei din domeniu sunt fascinați. Reprezentanții DSV, medici veterinari, au cerut explicații despre produs, pentru că erau fascinați. Aveam rezultatele buletinelor de analize și erau fascinați că un produs netratat termic, nepasteurizat, care stă la temperatura ambientală, nu dezvoltă nicio colonie de bacterii. Uite că se poate!. Cu știință.
Eu sunt inginer în industria alimentară și suntem singura fabrică din țară care face dulceață Bio fără zahăr, în cantități mari la vânzare. Noi facem cu cantitate de fruct foarte mare. Am fost la târguri internaționale și am urmărit trendul pieței”, mai spune inventatoarea.
Deja sunt căutate de alte țări invențiile ei, care în România nu sunt încă foarte cunoscute. „M-au abordat fabrici din Europa, să le facem cantități mari. Mulți nu știu să folosească tehnologia actuală. Noi avem o tehnologie de ultimă generație, dar și știm s-o folosim. La dulceață de cireșe, de exemplu, folosim doar cireșe. La 100 de grame de produs finit folosim 200 de grame de fruct și atât . Este o dulceață cu gust adevărat de fruct. Rețetele sunt ale noastre 100%. Ca specialist în industria alimentară, am început procesarea de fructe cu Fructonată, care are brevet de invenție și a fost medaliată cu placheta de aur la „Agroarca”. Este o rețetă prin care noi procesăm fructele la rece. Am adus fructele la un echilibru, astfel încât nu fermentează, nu fac mucegai, se aseamănă cu magiunul, din punct de vedere al consistenței, și păstrează toate calitățile fructului”, explică cercetătoarea.
Fructonata procesată astfel are termen de valabilitate de până la doi ani, iar în asta constă una dintre invențiile Simonei Bișboacă. „Asta este inovația și chiar nu face nimeni în lume așa ceva. Echilibrul produsului îi conferă acest termen de valabilitate. Nu are zahăr adăugat, e undeva între fructul proaspăt, cel congelat, cel uscat și conservele tradiționale. E o nouă categorie de produs. Am reușit să dovedesc faptul că se pot conserva fructele și în alt mod”, explică inventatoarea.
Mă mai întreabă lumea de ce am succes. cred că faptul că pun pe primul loc nevoia de a inventa ceva pentru binele tuturor este cheia succesului. nu doar nevoia de a pune noi produse pe piață.
Simona Bișboacă
Revoluție în lumea științifică internațională
Modestă și mereu orientată spre evoluție în cercetare, mai mult decât spre câștig financiar, cercetătoarea Simona Bișboacă a uluit întreaga lumea a cercetării, prin ceea ce a inventat. Fructonata și dulceața produsă de fabrica de la Oradea, Phenalex, este un fenomen pentru specialiștii din întreaga lume. „Erau foarte contrariați de faptul că pot să procesez fructe fără să folosesc temperatura. Am făcut foarte multe experimente, până când am ajuns la aceste produse cu brevete de invenție. Am început apoi să producem la scară industrială. De la experimentul de laborator, până la producția industrială sunt foarte multe transformări. Ne-am apucat în 2011 și în 2017 am scos produsul pe piață”, mai explică cercetătoarea. Piața de desfacere e în principal în România, dar firma românească Gusturi Bio (gusturibio.ro by Phenalex) are clienți și în alte țări europene, inclusiv în Elveția.
Propolisul inovează lumea medicală
Simona a inventat „Propolisul în apă” plecând de la ideea că trebuia să-i dea fiului celui mare tinctură de propolis, dar nu era de acord cu modul de administrare la copii. „Ba se lipește, ba e prea mult alcool. Apoi am descoperit că se poate face și altfel. De ce să ne limităm tot timpul la „așa se face”? Cine zice că așa se face? Și am expermentat. Am reușit să fac tehnologia de extracție astfel încât să am în produsul finit toate cele trei categorii de componente din propolis, solubile în apă, alcool și grăsimi, dar în apă. Produsul are și o biodisponibilitate foarte mare și e foarte eficient”, spune inventatoarea. Propolisul are acțiuni antibacteriene, antivirale, atifungice și e un antibiotic natural care nu permite bacteriilor să creeze rezistență, pentru că are o componență aparte. Produsele firmei de la Oradea au acțiune antibacteriană și antivirală. Extractul de propolis este foarte eficient și stimulează sistemul imunitar. De aceea, în general produsele apicole sunt recomandate pentru imunitate, împotriva răcelilor, a virozelor și gripelor. „Testarea pe miere s-a realizat în procesul de dezvoltare a produsului Apiphen, ce conține miere de mană românească, extract solid de propolis - pe care doar noi îl facem - și antioxivita. Este un produs cu o activitate antibacteriană dovedită inclusiv pe bacterii rezistente la antibiotice. Față de vestita miere de manuka, este de până la 64 ori mai puternic”, explică cercetătoarea.
Am distribuit „Propolisul în apă” și în Angola. Am rămas foarte surprinsă să-mi spună că propolisul pe care noi îl vindem cu 25 de lei, în Angola se vinde cu 50 de dolari.
Simona Bișboacă
Am demonstrat că mierea românească de mană e mai bună decât mierea de manuca. Aș vrea să fac un brand de țară din miere.
Simona Bișboacă
Un posibil nou brand local, la Băile Felix
Încă de acum zece ani, Simona Bișboacă a-nceput o colaborare foarte bună cu centrul de tratament și SPA de la Băile Felix, Complexul President, pentru care face și o gamă variată de creme, cu apă termală din forajul complexului. Cremele sunt chiar mai bune decât cele care se găsesc pe piața internațională, produse tot cu apă termală, dar din alte surse, deoarece folosește ingrediente de origine vegetală 99.8%. În curând, va începe și o cercetare, în parteneriat cu Complexul President, pentru a studia efectele apelor termale în produsele cosmetice și alimentare, după ce deja hotelul oferă, pentru clienții proprii și la târgurile de
turism, cremele pe bază de apă termală, de câțiva ani. „Vrem să creăm un brand local la Oradea și Băile Felix. S-ar putea numi „Food&SPA”. La Food intră și partea de suplimente alimentare, de exemplu „AntioxiVita”. E un extract din sâmburi și pielițe de struguri. Practic, din ceea ce rămâne în urma vinificației. Am pornit de la „paradoxul francez” francezii fiind mari consumatori de vin și cu o incidență a bolilor cardiovasculare redusă. Am fost în Italia cu o bursă de studiu și chiar dacă am dat acolo examen de oenologie, profesorul din țară nu a vrut să-mi recunoscă nota și a trebuit să învăț materia lui. Dar nu a fost în zadar, pentru că, învățând, am avut un moment de revelație și mi-am dat seama că cei mai mulți antioxidanți din struguri rămân în reziduu, în urma vinificației, nu trec în vin. Așa am ajuns să brevetez tehnologia de recuperare a antioxidanților din struguri, din reziduul în urma vinificației”, explică inventatoarea.
AntioxiVita sau „elixirul tinereții”
Apoi, unul dintre profesorii ei de la Cluj, renumit în SUA pentru un tratat de diabetologie, în care arată că diabetul se vindecă, a încurajat-o să breveteze invenția „AntioxiVita” și să o scoată pe piață, dar ca supliment alimentar. „Am făcut studii pe diverse afecțiuni, în general cardiovasculare și diabet, probleme digestive, probleme de tranzit intestinal. Am testat și încă n-am terminat studiul pe boli degenerative ale sistemului nervos, dar rezultatele parțiale sunt foarte bune. L-au numit „elixirul tinereții”, pentru că regenerează și întărește sistemul imunitar. Persoane care erau la pat, cu mai multe tipuri de afecțiuni cronice, și-au revenit. Feedback-ul pe care l-am primit arată că rezultatele sunt extraordinare. Cea mai mare satisfacție este atunci când mă sună cineva și-mi spune că i-am redat starea de sănătate lui sau unei persoane apropiate.
