x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Ce trebuie să știm despre epidemia cu COVID-19. Explicațiile unui expert în Sindromul Respirator Acut (SARS)

Ce trebuie să știm despre epidemia cu COVID-19. Explicațiile unui expert în Sindromul Respirator Acut (SARS)

de Giulia Anghel    |    26 Feb 2020   •   16:45
Ce trebuie să știm despre epidemia cu COVID-19. Explicațiile unui expert în Sindromul Respirator Acut (SARS)

Întrucât există o explozie de informații, opinii și comentarii despre COVID-19 la nivel mondial, care se propagă mai ales pe internet și prin social media, este important ca oamenii să se bazeze pe fapte și informații credibile.

Dr. Sarah Borwein, specialist în boli infecțioase, expert în tratarea Sindromului Respirator Acut (SARS), a acordat un interviu în exclusivitate pentru admedilink, în care a explicat care sunt lucrurile importante pe care trebuie să le știm despre epidemia cu coronavirusul asiatic. Medicul este originar din Canada, a practicat timp de 15 ani în Hong Kong și a derulat cu succes programul de control al infecțiilor în singurul spital pentru expați din Beijing în perioada epidemiei cu Sindromul Respirator Acut (SARS).

Asemănări și diferențe între SARS și COVID-19

Caracteristicile comune ale SARS și COVID-19 este faptul că aparțin aceleiași familii de viruși, s-au transmis de la animale la oameni, au originea în China și provoacă pneumonii severe. 

Diferențele dintre cei doi viruși se regăsesc în faptul că SARS a fost mai periculos decât COVID-19 dar și mai puțin transmisibil. SARS a provocat repede pneumonii, însă era transmisibil doar atunci când pacienții erau grav bolnavi și, de obicei, ajunseseră deja la spital. Circa 10% din persoanele infectate cu SARS au decedat.

CODVI-19, pe de altă parte, se reproduce în tractul respirator superior, ceea ce face ca persoanele infectate să aibă o mulțime de viruși, deși au doar simptome ușoare. Nu se știe câți dintre bolnavi dezvoltă pneumonie, dar, dintre aceștia, circa 20% sunt grav afectați și sub 2% mor. Ratele de deces nu se știu cu siguranță, dar este probabil să fie mai mici de 1%.

Prin urmare, COVID-19 este mult mai puțin letal decât SARS dar și mai greu de controlat întrucât se răspândește mai ușor. Acesta este motivul pentru care persoanele decedate din cauza coronavirusului, în ultimele șase săptămâni, sunt mai multe față de cele care au avut SARS.

O veste bună este faptul că medicina a avansat considerabil în cei 17 ani de la epidemia cu SARS. În anul 2003 a fost nevoie de luni de zile pentru aflarea virusului și găsirea unui vaccin. COVID-19 a fost identificat repede iar acest lucru a făcut mult mai ușoară depistarea persoanelor infectate. În plus, există deja multe tratamente pentru coronavirus și câteva perspective de dezvoltare a unui vaccin. 

Epidemia de panică

Cel mai important lucru învățat de la SARS a fost că bolile infecțioase nu țin cont de frontiere sau decizii guvernamentale și nu pot fi ascunse. Astfel că este nevoie de cooperare internațională, transparență și schimb de informații pentru a putea controla o epidemie.

Un alt lucru care trebuie făcut este furnizarea de informații corecte, echilibrate și fiabile pentru public. În orice epidemie există un focar de boală, după care apare panica. În zilele noastre există și ceea ce OMS a numit Infodemia, adică explozia de informații despre epidemie. Unele dintre știri sunt bune, dar altele sunt zvonuri, mituri, speculații, teoria conspirației, ceea ce provoacă anxietate. 

Pot fi greu de sortat informațiile credibile. Panica și dezinformarea fac dificilă controlarea focarelor de infecție. 

La epidemia cu SARS doctorii au realizat că bolile respiratorii acute, altele decât tuberculoza, pot fi răspândite și personalului medical. Deși acest risc a fost mai mare la SARS, trebuie recunoscută probabilitatea mai ridicată ca personalul din spitale să se infecteze, și prin urmare, să-și ia măsuri speciale de protecție.

Cât de importantă este purtarea măștilor

Multe persoane se simt anxioase și neprotejate în lipsa măștilor. Însă acestea NU sunt foarte eficiente pentru prevenirea transmiterii infecțiilor virale, mai ales atunci când sunt purtate de oameni sănătoși. Nu este în niciun caz cea mai importantă măsură pentru protecție. 

Purtarea incorectă a unei măști, atingerea și ajustarea ei frecventă, reutilizarea ori nespălarea mâinilor înainte de punerea și scoaterea acesteia poate crește riscul îmbolnăvirii. 

Cine ar trebui să poarte mască

Persoanele infectate pentru a preveni răspândirea virușilor atunci când tușesc sau strănută. Cei care au grijă de bolnavi și angajații  care lucrează cu publicul. 

Oamenii sănătoși nu trebuie să poarte măști decât atunci când fie se află în locuri aglomerate, fie intră în contact cu bolnavi.

Măsuri de precauție 

Alte măsuri importante pentru protecție sunt: spălarea mâinilor,  evitarea locurilor aglomerate, menținerea unei distanțe de cel puțin 3 metri față de persoanele care au febră sau tuse.

Spălarea mâinilor este cea mai importantă. Dezinfectantul pentru mâini pe bază de alcool este o alternativă acceptabilă, cu excepția cazului în care mâinile sunt vizibil murdare.  

Este nevoie de odihnă suficientă, alimentație bună și exerciții fizice, ceea ce înseamnă de fapt grijă pentru starea generală de sănătate.

Alte recomandări se referă la anularea călătoriilor, liber de la serviciu și evitarea socializării pentru persoanele care se simt rău. Aceste lucruri sunt valabile nu doar pentru protecția față de COVID-19, ci și pentru a evita riscul de a ajunge în carantină și supraîncărcarea sistemului, în condițiile în care resursele ar fi bine să ajungă în cazurile reale. 

Influența climei asupra virusului

Nu se știe exact care este rolul climei asupra transmiterii virusului. Este adevărat că virușii care se transmit prin stropi respiratorii, cum este COVID-19, se răspândesc mai ușor atunci când aerul este rece și uscat. 

În clime calde și umede transmiterea este îngreunată. Cu toate astea, coronavirusul s-a răspândit și în Singapore unde este cald și umed. 

Cel mai bine este să se evite călătoriile în China continentală și vasele de croazieră. 

În plus, unele țări care raportează puține cazuri ori deloc au capacitate limitată de testare, ceea ce înseamnă că este greu de știut ce se întâmplă de fapt. 

Regulile se schimbă tot timpul, deci este important ca oamenii să fie mereu informați și flexibili.

Totuși, se pare că persoanele care au călătorit cu avionul nu s-au infectat

 

Cât de îngrijorați ar trebui să fim

Din punct de vedere individual, nu ar trebui să existe niciun motiv de frică. Boala nu este gravă pentru majoritatea oamenilor, cu siguranță mult mai puțin severă decât SARS.

Primele indicii arată că este asemănătoare cu o gripă obișnuită. Persoanele în vârstă și cele cu alte probleme de sănătate, în special cu diabet și boli de inimă, au un risc mai mare de a face forme severe. 

Din punctul de vedere al sănătății publice acest lucru ar putea fi grav pentru că o boală extrem de transmisibilă, chiar și cu rate de mortalitate scăzute, poate produce perturbări mari sistemului de asistență medicală și poate să fie fatală pentru mai multe persoane decât o boală mai puțin contagioasă, cu rate de mortalitate mai mari. Acesta este motivul pentru care se depun atât de multe eforturi pentru a opri răspândirea. 
 

Cum ne comportăm cu copiii

Epidemia provoacă anxietate multor părinți. Cel mai bine este ca rutina normală să fie păstrată pentru că reacțiile copiilor sunt influențate de stările părinților, de aceea este nevoie de calm și bun simț. Dacă cei mici pun întrebări este bine să li se răspundă într-un mod adecvat vârstei. Trebuie găsite moduri de socializare, mai ales că virusul nu dezvoltă forme severe la copii. Același lucru s-a întâmplat și cu SARS.

Situația din Hong Kong în raport cu alte locuri din Asia

Situația este mult mai puțin gravă în Hong Kong decât în ​​China continentală, în special în Wuhan și Hubei. Există un sistem de sănătate publică eficient, resurse bune și experiență în gestionarea epidemiilor. După SARS, Hong Kong a înființat Centrul pentru Protecția Sănătății (CHP), care este versiunea Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite.

Când a apărut COVID-19, exista deja un plan de management al epidemiilor care trebuia doar activat. Cele patru orașe cu cele mai bune sisteme de sănătate din Asia sunt Hong Kong, Singapore, Thailanda și Coreea de Sud.

Cum arată viitorul

China a luat măsuri de carantină și distanțare socială fără precedent care par să limiteze răspândirea internațională. 

Cel mai important este ca oamenii să știe că această epidemie va trece.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

×
Subiecte în articol: coronavirus covid 19 sars panica